Sfânta Mănăstire Konstamonitu

Mănăstirea Konstamonitou (greacă: Κωνσταμονίτου) este una dintre cele douăzeci de mănăstiri din peninsula Muntele Athos și este situată pe partea de sud-est a peninsulei, la o altitudine de aproximativ 200 de metri deasupra mării. Se află pe locul douăzeci în rangul ierarhic al mănăstirilor atonite. După ce a căzut în declin după un incendiu din secolul al XVI-lea, Konstamonitou a reînviat la începutul secolului al XIX-lea.

Konstamonitou a fost fondată în secolul al X-lea de un călugăr numit Konstamonite și susținută de împărații romani bizantini și principii sârbi. În secolul al XVI-lea mănăstirea a fost grav afectată de un incendiu și nu s-a mai refăcut pentru destul timp. O primă reconstrucție a început în secolul al XVIII-lea, iar la începutul secolului al XIX-lea a continuat atunci când aripa de est a ansamblului mănăstirii a fost construită cu un ajutor financiar de la Vassiliki Kondaxi, care era soția turcului Ali Pașa. Apoi, la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost adăugată aripa nordică, precum și katholikonul, folosind bani strânși de doi călugări, Symeon din Stayira și Iosif de la Mănăstirea Xeropotamou.

Pe lângă katholikon, care este închinat Sfântului Ștefan cel dintâi mucenic, mănăstirea are opt paraclise. Dintre acestea, patru sunt în cadrul mănăstirii și anume: paraclisele închinate Maicii Domnului, Sfântului Constantin, Tuturor Sfinților și Sfântului Nicolae. Paraclisele din afara mănăstirii sunt cele închinate Sfinților Arhangheli (situată în cimitir), Sfânta Treime, Panagouda, Sfântul Antonie și Sfântul Nicolae (în portul Daphne).

Dacă doriți să ne rugăm pentru dumneavoastră sau să donați pentru site, faceți click aici.