Arderea trupurilor morților

Mulți se gândesc la faptul că arderea trupurilor morților este o soluție facilă și se întreabă „De ce nu?”
Întâi de toate, să nu uităm că trupul uman este „Biserică (templu) al Duhului Sfânt” și, deci, cine arde trupul uman, este ca și cum ar arde o biserică – ba chiar mai mult: trupul uman este cu mult mai presus decât o biserică obișnuită.
Desigur că acest lucru se aplică și în cazul altor păcate trupești, însă să rămânem la tema noastră.
Datorită faptului că trupul uman este zidit special de Dumnezeu să locuiască în acesta, după cum spune Sfântul Ioan Teologul „Și Cuvântul s-a făcut trup” înseamnă că prin arderea acestuia noi distrugem de fapt, casa lui Dumnezeu pe acest pământ.
Dacă omul, prin viața sa duhovnicească, a agonisit harul lui Dumnezeu într-o mare măsură, acest har rămâne în trup și după moarte, rămășițele pământești ale acestuia fiind moaște, răspândind harul pe care l-au agonisit. Legat direct de acest izvor de har este și mormântul unui om înduhovnicit (a unui sfânt) care la rândul său se impregnează de harul trupului sfântului adormit și devine la rândul său, izvor de binecuvântare, după cum avem o mulțime de exemple în istorie.
După cum vedem, pronia lui Dumnezeu nu a lăsat în biserică o slujbă „de moarte” ci o slujbă de înmormântare, adică un ansamblu de rugăciuni pentru punerea în mormânt a trupului. Dacă trupul nu există, slujba de înmormântare nu are sens.
De asemenea, este bine de știut că omul a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, adică trupul și sufletul la un loc. Nu sufletul singur a fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu ci trup și suflet împreună. Deci prin arderea trupului, de fapt distrugem în mod agresiv acest chip a lui Dumnezeu.
Respectând trupul, respectăm pe Dumnezeu și templul Acestuia. Nu ne respectăm trupul, alungăm harul lui Dumnezeu. Desigur că vorbim de respectul duhovnicesc iar nu de pretextul către comoditate și plăcerile trupești.
Dacă doriți să ne rugăm pentru dumneavoastră sau să donați pentru site, faceți click aici.
Miklosi Karoly
Tatal meu divortat de mama, a trait in tara straina singur si dupa moarte a fost gasit dupa mai multe zile, dupa descompunere si a fost ars, dar a vrut si el sa fie ars, dupa moarte, cand era in viata, insa el nu stia, ca asta nu e crestineste, se lua dupa obiceiul locului. Dumnezeu sa-l odihneasca
Admin
Dumnezeeu să-l odihnească!
Bogdan
http://www.odaiadesus.ro/incinerare.html