Cel ce iscodeşte păcatele altora
Cel ce iscodeşte păcatele altora, sau judecă din bănuieli pe fratele său, încă nu a pus început pocăinţei, nici cercetării şi cunoaşterii păcatelor sale, care sunt cu adevărat mai grele ca plumbul ce cântăreşte mai mulţi talanţi.
Acela n-a cunoscut încă nici din ce pricină se face omul greoi la inimă, iubind deşertăciunea şi căutând minciuna. De aceea ca un nebun şi ca unul ce umblă în întuneric lăsând păcatele sale, cugetă la ale altora, fie că există de fapt, fie că şi le închipuie el din bănuială.
Lumea trupului și lumea minții
Precum trupul are ca lume lucrurile, aşa şi mintea are ca lume ideile. Şi precum trupul desfrânează cu trupul femeii, aşa şi mintea desfrânează cu ideea femeii prin chipul trupului propriu. Căci vede în gând forma trupului propriu amestecată cu forma femeii. De asemenea se răzbună în gând cu chipul celui ce l-a supărat prin chipul trupului propriu. Şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu alte păcate. Căci cele ce le face trupul cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face şi mintea în lumea gândurilor.
Bazat pe Sfântul Maxim Mărturisitorul
Un instantaneu din fața paraclisului Sfântului Modest în apropierea Mănăstirii Vatoped, Muntele Athos.
Dacă doriți să ne rugăm pentru dumneavoastră sau să donați pentru site, faceți click aici.
