Sfântul Arhanghel Gavriil i-a spus Fecioarei Maria, „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.” Înțelesuri ascunse ale cuvintelor Maicii Domnului
Maica Domnului a fost cea mai curată ființă creată după cum mărturisesc în cor toți sfinții părinți. Virtutea ei de bază a fost și este fecioria, darul sfiiciunii – curățenia deplină a întregii sale existențe, nu numai din punct de vedere trupesc cât și duhovnicesc.
Mulți ne întreabă care sunt cauzele pandemiei COVID-19 (Coronavirus), dacă este un fenomen natural sau dacă sunt actori de nivel statal care au generat această epidemie.
Cel ce a alungat gândul trupesc cu rugăciunea se aseamănă celui ce se luptă cu un leu. Dar cel ce îl înfrânge pe acesta cu împotrivirea în cuvânt se aseamănă celui ce-şi urmăreşte duşmanul. Iar cel ce a nimicit cu totul năvala lui, deşi se află încă în trup, s-a sculat din sicriu.
Mintea care s-a revoltat împotriva lui Dumnezeu devine fie bestială, fie demonică și, după ce s-a revoltat împotriva legilor naturii, poftește după ceea ce aparține altora.
Un om avea doi fii. Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să păzească porcii. Luca 15:11-15
Cele opt gânduri ale răutății, din care vine tot ce-i rău şi din care omul nostru lăuntric se îmbolnăveşte adânc şi de moarte sunt următoarele: lăcomia pântecelui, curvia, iubirea de arginţi, mânia, întristarea nepotrivită, trândăvirea, slava deşartă, trufia. Tocmai acestea poartă război cu fiecare om.
Oricât de ademenitoare este ispita vieții păcătoase, ea duce până la urmă la scârbă de păcat și atunci omul caută calea adevărată pe care o găsește în credință.
Iubirea trupească de sine, cum s-a spus adeseori, e pricina tuturor gândurilor pătimaşe. Căci din ea se nasc cele trei gânduri mai generale ale poftei: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint şi al slavei deşarte. La rândul lor, din lăcomia pântecelui se naşte gândul curviei; din iubirea de argint gândul lăcomiei şi al zgârceniei; iar din slava deşartă, gândul mândriei.
După ce Adam a căzut în păcat și s-a scufundat în coruptibilitate, de îndată s-au năpustit plăcerile impure și legea junglei a izbucnit în membrele noastre. Deci natura s-a îmbolnăvit de păcat prin nesupunerea unuia, Adam. Atunci mulți au devenit păcătoși, nu ca dimpreună făptași cu Adam, pentru că aceștia nici nu au existat atunci, ci ca fiind de aceeași natură care a căzut sub legea păcatului. Natura umană din Adam s-a îmbolnăvit prin corupția neascultării și astfel patimile au intrat în ea.
Cel care amestecă pe ascuns în poruncă voia sa, e un desfrânat, cum s’a arătat în înţelepciune, şi pentru neputinţa de-a se înfrâna, suferă durere şi ruşine.
Botezul lui Ioan nu a iertat păcatele, ci a adus doar oamenii la pocăință. El a propovăduit deci botezul pocăinței, adică a predicat lucrul la care a dus botezul penitenței, și anume, iertarea păcatelor, pentru ca aceia care, în pocăință, îl vor primi pe Hristos, să-L primească spre iertarea păcatelor lor.
În orice începător este o lucrare îndoită, săvîrşindu-se în inimă în chip îndoit şi neamestecat : una din har şi alta din amăgirea demonilor. O putem însă împărți și în trei, dacă socotim și trupul: Este o căldură întreită a lucrării, aprinsă în oameni: una din har, alta din amăgire sau din păcat şi alta din prisosul sîngelui. Cea din urmă poate fi potolită şi adusă la rînduială prin înfrînarea măsurată.
Plictiseala este nepoata depresiei, iar lenea este fiica. Pentru a o trimite departe, muncește activ, nu fi leneș în rugăciune. Atunci plictiseala va trece și râvna va veni. Și dacă adăugați la această râvnă în fiecare zi cu răbdare și smerenie, atunci veți scăpa de mult rău.
Botezul Domnnului este o sărbătoare cu totul specială pentru că de fapt la Botezul Domnului ni s-a prezentat Sfânta Treime.
Sufletul, fiind creat raţional prin suflare şi înţelegător prin însuflare dătătoare de viaţă, nu a fost creat de Dumnezeu deodată cu iuţimea şi cu pofta dobitocească, ci cu puterea dorinţei şi pe lângă ea, cu vigoarea dragostei .
Copilul meu, fii mereu atent, atât când ești fericit, cât și când ești trist. Când ești fericit, nu ar trebui să-ți pierzi controlul prin vivacitate și râs, și nici atunci când ești trist, să nu fii atât de sumbru încât să se vadă.
Pricina a tot păcatul este slava deşartă şi plăcerea. Cel ce nu le urăşte pe acestea, nu va desrădăcina patima.
Începătorul oricărei virtuţi este Dumnezeu, precum soarele, al luminii cotidiene.
Luptă-te cu toată puterea ta pentru a câștiga Paradisul și nu asculta pe cei care spun că toată lumea va fi salvată. Aceasta este capcana lui Satan, astfel încât să nu luptăm.
Așteptați un minut! Nu este posibil, spun ei, să se bucure de o viață ușoară atât aici, cât și în veșnicie?
Au cercat Părinţii şi aceea că nu tuturor le este potrivită mâncarea verdeţurilor sau a legumelor şi nici posmagul nu-l pot folosi ca hrană toţi. Şi au zis Părinţii că unul mâncând două litre de pâine e încă flămând, iar altul mâncând o litră, sau şase uncii, se satură. (Uncia este uncia romană : 27 gr. 165 mlgr.).
Din orice fel de pricină ar clocoti mânia în noi, ea ne orbeşte ochii sufletului şi nu-l lasă să vadă Soarele Dreptăţii.
Trebuie să căutăm pe Domnul în toate felurile, pentru a ne putea hrăni de El și a ne feri de foame, participând constant la acest banchet duhovnicesc. Nici nu trebuie să ne abținem inutil de la sfânta masă și, astfel, să ne slăbim foarte mult sufletele cu pretextul că nu suntem cu adevărat demni de Sfintele Taine. Mai degrabă, trebuie să recurgem la preoți pentru Mărturisire din cauza păcatelor noastre, pentru a putea bea din Sângele curățător.
Sfântul Apostol Pavel spune că „Tot sufletul să se supună înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire decât de la Dumnezeu; iar cele ce sunt, de Dumnezeu sunt rânduite.”, deoarece primul nostru scop este să ne perfecționăm pe noi înșine și să nu luptăm cu ceilalți. Pentru aceasta trebuie să avem un mediu stabil și pașnic.
Toate viciile se ofilesc atunci când sunt cucerite, iar când sunt luptate zi de zi sunt din ce în ce mai slabe, și se diminuează atât în intensitate, cât și ca frecvență – sau, oricum, pentru că sunt contrare virtuților opuse, sunt mai ușor ocolite și evitate.
Dacă Dumnezeu vede că mintea i s-a supus în întregime și își pune nădejdea numai în El. El o întărește, spunând: „Nu te teme Iacov, fiul meu, micul meu Israel” (Isaia 41:14) și: „Nu te teme, căci te-am izbăvit, te-am chemat pe numele Meu; esti al meu. Dacă treci prin apă, voi fi cu tine și râurile nu te vor îneca. Dacă treci prin foc, nu te va arde și flacăra nu te va aprinde. Căci eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, cel Sfânt al lui Israel, care te mântuiește” (Isaia 43: 1-3).
Orice dependență este un obicei prost și rău, o boală a sufletului, o tulburare a creierului caracterizată prin necesitatea compulsivă de stimuli care oferă satisfacție, adică de cauzele păcatului, în ciuda consecințelor adverse.
Nu vă credeți gândurilor, nici atunci când vă spun că sunteți groaznici și nici atunci când vă spun că sunteți un sfânt.
Ar trebui să avem grijă să nu facem niciodată nimic pripit sau cu nepăsare sau orice altceva pentru care nu putem avem un motiv rezonabil.
