De ce ne rugăm? Pentru aceasta trebuie să înțelegem că primul lucru de care avem nevoie este vindecarea strâmbării voii noastre și, legat de asta, vindecarea singurătății noastre.
Sfânta Împărtășanie nu îmbolnăvește pe om pentru că Sfânta Împărtășanie este cu adevărat cinstitul Trup și Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos, dătătorul de viață. Să nu uităm că această învățătură este de bază în Biserică care a trecut în decursul istoriei pandemii mult mai dure decât cea de acum.
Toţi cei ce voim să începem viața duhovnicească, să ieşim din cele lumești, să ieșim din Egipt şi să fugim de faraon, avem negreşit şi noi nevoie de un Moise (Ieş. 15) oarecare, ca mijlocitor către Dumnezeu şi după Dumnezeu, care stând pentru noi la mijloc cu făptuirea şi cu vederea (contemplarea), să întindă mâinile spre Dumnezeu, ca să trecem, povăţuiţi de el, marea păcatelor şi să punem pe fugă pe Amalic, căpetenia patimilor. S-au înşelat deci cei ce s-au încrezut în ei înşişi şi au socotit că n-au nevoie de nici un povăţuitor.
Doar cei neștiutori cred că suferința este rea. Un om sensibil știe că suferința nu este rea, ci doar manifestarea răului și vindecarea de rău. Doar păcatul într-un om este un rău real și nu există rău în afara păcatului.
Cum și-a petrecut viața și cum a ajuns la sfințenie Sfântul Iosif Isihastul? Citiți un fragment dintr-o scrisoare a acestuia:
Când avem o boală gravă nu este o descoperire de la Dumnezeu că o să murim – mai bine zis, nu știm asta.
Coliva: definiție Coliva este un fel de mâncare pe bază de grâu fiert, care este folosită liturgic în Biserica Ortodoxă pentru comemorarea morților.
O națiune fără credință în Dumnezeu nu devine liberă, nici nu avansează mai departe ca civilizație. Numai astfel putem asigura pentru copiii noștri moștenirea cerească, singura moștenire adevărată care rămâne cu adevărat chiar și după moarte.
Întrebarea ucenicului Sufăr cumplit de reumatism şi fiindcă mă tem ca nu cumva să fie de la demoni, spune-mi Părinte de este aşa. Şi ce trebue să fac, că tare mă supără pentru că nu pot posti şi sunt silit de multe or să mănânc. Ce este apoi că văd în vis, pe zid, nişte fiare sălbatice? Răspunsul bătrânului
Conducerea statului a chemat pe cel mai mare doctor din China și l-au întrebat: „Tu ești cel mai mare doctor din China?”
Cel ce a urât lumea a scăpat de întristare ; iar cel ce e împătimit de ceva din cele văzute încă n-a scăpat de întristare. Căci cum nu se va întrista de lipsa a ceea ce iubeşte?
De multe ori vin soții și ne întreabă cum să ne comportăm cu soțiile noastre. Desigur că această temă este, în ultimă analiză, o temă personală de conducere duhovnicească. Cu toate acestea, se pot desprinde anumite probleme generale care dacă ar fi soluționate s-ar putea evita o mulțime de certuri.
Nu zice: nu ştiu ce se cuvine şi deci sunt nevinovat, dacă nu fac aceea. Dacă le-oi face pe toate câte le ştii că sunt bune, ţi s-ar descoperi pe urmă şi celelalte, cunoscându-se una din cealaltă. De aceea nu-ţi foloseşte să cunoşti cele de pe urmă, înainte de împlinirea celor dintâi. Căci cunoştinţa îngâmfă atunci când nu este pusă în practică, iar dragostea zidește îndemnănd la răbdarea tuturor celor ce vin peste noi.
Un creștin de rând care are o comportare demnă din punct de vedere moral, devine un simbol al Adevărului manifestat pe pământ și cenzor pentru conștiințele celorlalți. Cei cinstiți sufletește îl vor căuta pentru a se împărtăși de înțelepciunea lui. Cei necinstiți sufletește îl vor ocoli și-l vor batjocori sau calomnia. Prin asta el se aseamănă Celui Crucificat.
Oricât de ademenitoare este ispita vieții păcătoase, ea duce până la urmă la scârbă de păcat și atunci omul caută calea adevărată pe care o găsește în credință.
Cel ce iscodeşte păcatele altora, sau judecă din bănuieli pe fratele său, încă nu a pus început pocăinţei, nici cercetării şi cunoaşterii păcatelor sale, care sunt cu adevărat mai grele ca plumbul ce cântăreşte mai mulţi talanţi.
Acceptă cu răbdare căderile tale și, după ce te-ai ridicat, aleargă imediat la Dumnezeu, fără a rămâne în acel loc unde ai căzut.
Întristarea va urma bucuriei, iar bucuria, mâhnirii așa cum noaptea urmează zilei. În acest mod Tatăl luminilor a stabilit calea lui Dumnezeu pentru cei care sunt mântuiți. Trebuie doar să ai răbdare și speranță: gravează acestea în adâncul inimii tale și toate adversitățile vor fi înfruntate.
În ultimele 3 decenii, a apărut conceptul de „Drepturile copilului” pentru a defini interesele acestuia în dreptul internațional. Cu toate că intenția este, teoretic, de lăudat, „Drepturile copilului” sunt o noțiune abstractă, lipsită de sens, într-o lume separată de Dumnezeu.
Cineva care nu este încălzit de dragostea celorlalți, va porni un foc în jurul lui pentru a se încălzi. Aceasta este iraționalitatea războiului într-o societate fără Dumnezeu.
Plictiseala este nepoata depresiei, iar lenea este fiica. Pentru a o trimite departe, muncește activ, nu fi leneș în rugăciune. Atunci plictiseala va trece și râvna va veni. Și dacă adăugați la această râvnă în fiecare zi cu răbdare și smerenie, atunci veți scăpa de mult rău.
Copilul meu, sper că ești bine. De curând, am devenit și ceva mai bine. Așa a trecut viața mea, cu durere și boli. Acum m-am apropiat din nou de moarte de dragul tău. Am spus: „Să mor eu, numai fii mei duhovnicești să trăiască”. Și nu am mâncat deloc.
În timpul domniei împăratului Anastasios I (491-518), un tânăr diacon s-a mutat la Constantinopol. Ducea o viață ascetică de rugăciune și post, dar în smerenia sa se gândea la sine ca fiind mai degrabă lumesc.
Calomnia este un mare rău. Așa cum mica timonă conduce toată corabia oriunde dorește, de asemenea, limba duce o persoană fie spre bine, fie spre rău.
O, Duh Sfânt, care a făcut toate rasele, privește cu bunăvoință întreaga familie umană și îndepărtează aroganța și ura care ne separă de frații noștri.
Cel mai mare dar pe care Dumnezeu L-a făcut oamenilor este posibilitatea unirii cu Sine. Acest dar a căpătat concretețe prin întruparea lui Dumnezeu, prin nașterea lui Iisus Hristos.
Starețul Efrem (Moraitis) (născut Ioannis Moraitis) (24 iunie 1927 – 8 decembrie 2019) a fost un arhimandrit și fost stareț al Mănăstirii Philotheou din Muntele Athos, îndrumător duhovnicesc a patru mănăstiri de pe Muntele Athos și a opt mănăstiri de maici din Grecia. A ctitorit 19 mănăstiri în Statele Unite și Canada. A locuit în Arizona, la Mănăstirea Ortodoxă Greacă Sf. Antonie.
Am învățat suficient pentru a avea încredere în ceea ce credem că știm, dar nu am învățat suficient pentru a accepta altceva care ar putea contrazice convingerile noastre înguste.
Cineva m-a întrebat dacă poate folosi un pistol pentru a-și proteja casa. Ei bine … nu știu despre arme. Dar știu despre lacăte care pot fi folosite pentru a proteja casele:
Delicatetea și cunoașterea sfinților sunt mai presus de orice ne putem imagina. De fapt, fără harul lui Dumnezeu suntem doar barbari – fără harul lui Dumnezeu, oamenii sunt lupii oamenilor.
