Un creștin de rând care are o comportare demnă din punct de vedere moral, devine un simbol al Adevărului manifestat pe pământ și cenzor pentru conștiințele celorlalți. Cei cinstiți sufletește îl vor căuta pentru a se împărtăși de înțelepciunea lui. Cei necinstiți sufletește îl vor ocoli și-l vor batjocori sau calomnia. Prin asta el se aseamănă Celui Crucificat.
Cel ce iscodeşte păcatele altora, sau judecă din bănuieli pe fratele său, încă nu a pus început pocăinţei, nici cercetării şi cunoaşterii păcatelor sale, care sunt cu adevărat mai grele ca plumbul ce cântăreşte mai mulţi talanţi.
În timpul domniei împăratului Anastasios I (491-518), un tânăr diacon s-a mutat la Constantinopol. Ducea o viață ascetică de rugăciune și post, dar în smerenia sa se gândea la sine ca fiind mai degrabă lumesc.
Mulți pun această întrebare: Dacă nu mă bucur de slujbele de la biserică, asta înseamnă că mă duc în iad?
Calomnia este un mare rău. Așa cum mica timonă conduce toată corabia oriunde dorește, de asemenea, limba duce o persoană fie spre bine, fie spre rău.
Începătorul oricărei virtuţi este Dumnezeu, precum soarele, al luminii cotidiene.
Mulți astăzi se întreabă cum să ne manifestăm în cazul unei comportament agresiv, începând de la cele de la școală sau la joacă între copii și terminând cu agresiunile la nivel național.
Cu harul lui Dumnezeu, îți vei câștiga adevărata libertate: vei avea putere asupra minții tale – nu evenimentele din afară. Realizează acest lucru și vei găsi putere.
Unii îmi spun că sunt scandalizați pentru că văd multe lucruri greșite în Biserică. Le spun că, dacă întrebi o muscă, „Există flori în această zonă?”, Va spune: „Nu știu despre flori, dar acolo, în grămada de gunoi, poți găsi toată murdăria dorită. Și va continua să enumere toate lucrurile necurate în care a fost.
Când ne concentrăm asupra binelui, binele crește. Când ne concentrăm asupra răului, răul crește.
Dumnezeu ne-a făcut după chipul și asemănarea Sa – adică doar un singur dumnezeu creat – un singur Om la multe persoane de două genuri (bărbat și femeie), întrucât El este un singur Dumnezeu în trei persoane. Dumnezeu a creat o minte uriașă, un dumnezeu creat, în care toate persoanele ar coopera în mod impecabil pe plan mintal în timp real pentru a atinge același obiectiv, chiar dacă fiecare persoană și-ar păstra specificul.
Sfântul Pavel spune „Vă îndemn, deci, fraţilor, prin îndurările lui Dumnezeu, să înfăţişaţi trupurile voastre ca pe o jertfă vie, sfântă, bine plăcută lui Dumnezeu, închinarea voastră cea cuvântătoare”.
Ar trebui să avem grijă să nu facem niciodată nimic pripit sau cu nepăsare sau orice altceva pentru care nu putem avem un motiv rezonabil.
Puține cuvinte, multă dragoste. Pentru toți. Indiferent cine sunt pentru că fiecare dintre noi este „trimis”, fiecare dintre noi este creat cu un scop, fiecare dintre noi este unic în felul său.
Să analizăm acum cu atenție dacă Dumnezeu permite vreodată să fie forțat răul asupra sfinților săi, fie El însuși, fie prin altcineva.
Celui ce nu se află în ascultarea ta să nu-i aduci greşeala în faţă. Căci aceasta tine mai mult de stăpânire, decât de sfătuire.
Când un om minte, el ucide o parte din lume Acestea sunt morți palide prin care oamenii își strâmbă viețile
Părintele Serafim Rose de Platina, el însuși convertit la Ortodoxie, a fost rugat să compună un „Manual pentru convertiți ortodocși”. În notele sale pentru un astfel de manual, el a notat următoarele „capcane convertite”, sau ceea ce el a numit „obstacole în misiunea ortodoxă astăzi” sau, mai pe scurt, „convertitidă”.
Dacă vrei să-i slujești lui Dumnezeu, pregătește-ți inima nu pentru mâncare, nu pentru băutură, nu pentru odihnă, nu pentru ușurință, ci pentru suferință, pentru a putea îndura toate ispitele, necazurile și întristările.
Chiar dacă regulile iconografiei spun că toți sfinții ar trebui să fie cu părul negru și ochii negri, știm din tradiție și de la sfinții care au văzut-o pe Maica Domnului că este blondă, cu părul de culoarea grâului copt și cu ochi albaștri.
Ai putere asupra oamenilor atât timp cât nu le ei totul. Dacă însă ai jefuit un om de tot ce are, atunci el nu mai este în puterea ta – este liber din nou.
Avem o natură spirituală. Sufletul este imaginea Creatorului. Să cinstim imaginea lui Dumnezeu prin punerea noastră în acord cu toată umanitatea. Să ne amintim de moarte și să nu ne mâniem, pentru ca pacea noastră să nu fie o pace silită.
Poate spuneți: „De ce nelegiuiții sunt fericiți? De ce trăiesc în lux? De ce nu trudesc ca mine?”
Trebuie totdeauna să avem loc pentru încă cineva în inima noastră. Ar fi trebuit ca acest lucru să fie evident, însă iadul egoismului din mintea noastră ne învață că putem folosi starea de necesitate și război ca scuză pentru tirania asupra celor apropiați.
Cine l-a omorât pe Iisus? Mulți ar spune „evreii” – însă dacă ne uităm mai atent în Evanghelii o să vedem că acest răspuns nu este întocmai corect.
