Starețul Efrem (Moraitis) Filoteitul din Arizona a adormit în Domnul – Fotoreportaj cu viața lui

Starețul Efrem (Moraitis) (născut Ioannis Moraitis) (24 iunie 1927 – 8 decembrie 2019) a fost un arhimandrit și fost stareț al Mănăstirii Philotheou din Muntele Athos, îndrumător duhovnicesc a patru mănăstiri de pe Muntele Athos și a opt mănăstiri de maici din Grecia. A ctitorit 19 mănăstiri în Statele Unite și Canada. A locuit în Arizona, la Mănăstirea Ortodoxă Greacă Sf. Antonie.

Bătrânul Efrem a fost ieromonah timp de 71 de ani și stareț de peste 50 de ani. El a fost ucenic al Sfântului Iosif Isihastul de pe Muntele Athos și a trăit în ascultare monahală de el timp de 12 ani până la adormirea sfântului în 1959. Starețul Efrem a scris multe cărți despre experiențele cu Sfântul Iosif, precum și omilii.

Starețul Efrem s-a născut în 1927 în Volos, Grecia, în ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și a fost botezat Ioan (Ioannis). A crescut în sărăcie și și-a ajutat tatăl la diferitele munci, dar a încercat întotdeauna să imite viața pioasă a mamei sale Victoria (pe care ulterior a tuns-o în monahism cu numele de Theophano – Teofana). A început să dorească viața monahală în jurul vârstei de 14 ani, dar nu a primit binecuvântare de la părintele lui duhovnic să plece și să devină călugăr până la vârsta de 19 ani.

Odată, cu doar o lună înainte de a pleca din lume, prietenii săi au decis să-l viziteze pe Sfântul Iosif Isihastul. Ioannis nu a avut niciun cadou valoros de trimis cu ei, așa că a trimis o mică pungă de tăiței și a scris o notă. Când a deschis cadourile, bătrânul Iosif a spus: „Acest copil va deveni călugăr aici”. Când prietenii lui Ioannis s-au întors și i-au spus aceste cuvinte, acesta le-a uitat – nu avea habar despre viața sa monahală viitoare și nu avea binecuvântare din partea părintelui duhovnic.

Când Ioannis era copil mic, mama lui a avut o vedenie și a înțeles că va deveni călugăr la Mt. Athos. Așa că ea îl pregătea tot timpul, având această viziune în mintea ei. Când a împlinit 19 ani, a decis să-l trimită la bătrânul Iosif. De asemenea, de acestă dată, duhovnicul său nu s-a opus.

Pe 26 septembrie 1947, Ioannis a ajuns la Mt. Athos la schitul Sfânta Ana. Bătrânul Iosif a aflat despre sosirea sa de la Sfântul Ioan Botezătorul, ocrotitorul atât al lui Ioannis, cât și al chiliei lui. După cum își amintește starețul Efrem în cartea sa, la arsana (portul schitului) l-a întâmpinat bătrânul Arsenie care i-a spus: „Ești Iannakis din Volos?” – „Da! Da de unde mă cunoști?” – „Bătrânul Iosif știe asta de la Cinstitul Înaintemergător. I-a apărut astăzi și i-a spus: Ți-am adus o oiță. Pune-o în stâna ta.”

Deci Ioannis a devenit ascultător al Sfântului Iosif Isihastul care l-a tuns ca monah în 1948 și i-a dat numele de Efrem. Efrem a fost ulterior hirotonit diacon, apoi preot. Viața în frăția Bătrânului Iosif a fost foarte austeră și ascetică, iar Efrem a făcut progrese duhovnicești mari sub sfântul său Bătrân.

În cartea sa, Bătrânul Efrem îi mulțumește bătrânului Iosif pentru învățătura sa severă, dar foarte pricepută. Abia după ce a părăsit lumea, Efrem a înțeles mândria lui foarte puternică. În lume, a trăit o viață castă și evlavioasă și se gândea cu mândrie la el însuși. Doar cu bătrânul Iosif a început să-și vadă patima, mai ales când Bătrânul a făcut comentarii cu privire la comportamentul său. Timp de 12 ani, Efrem a auzit numele său de la Bătrân doar de două ori – de toate celelalte ori a folosit doar porecle. Dar în spatele lui, Bătrânul l-a binecuvântat în mod constant – Efrem a aflat acest lucru mai târziu de la alți oameni. Cu toate acestea în timpul mărturisirii gândurilor, Bătrânul Iosif nu a fost niciodată aspru. Descria în detaliu originea gândurilor și a greșelilor, așa că Efrem credea că Sfântul Iosif îl cunoaște mai bine decât se cunoștea el însuși.

După adormirea Sfântului Iosif în 1959, Starețul Efrem a continuat să trăiască în asceză până a devenit stareț al Sfintei Mănăstiri Filotheou în 1973, unde a reușit să reînvie viața duhovnicească într-un timp scurt. Datorită reputației Starețului Efrem, frăția mănăstirii a crescut rapid. Bătrânul Efrem a fost rugat de consiliul Muntelui Athos să reînvie și să extindă alte câteva mănăstiri de pe Muntele Athos, care aveau un număr în scădere de călugări. Aceste mănăstiri erau Xeropotamou, Konstamonitou și Karakalou. De asemenea, i s-a cerut să repopuleze Marea Lavră, dar a refuzat. Alături de mănăstirile de pe Muntele Athos, există alte câteva mănăstiri în Grecia sub îndrumarea spirituală a Bătrânului Efrem, inclusiv mănăstirea Sfântul Ioan Înaintemergătorul din Serres, cea a Maicii Domnului Călăuzitoarea (Odighitria) din Portaria (Volos), și cea a Arhanghelului Mihail , un metoc al mănăstirii Filotheou pe insula Thasos.

În 1979, Bătrânul Efrem s-a îmbolnăvit și a avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Atunci fiii săi duhovnicești din Canada s-au oferit să facă operația în Canada. Bătrânul a fost de acord iar operația a avut succes. Mai mult de o lună, Bătrânul Efrem a rămas în America și a întâlnit reprezentanți ai comunității elene. Astfel a aflat că viața spirituală din cercurile grecești era decadentă, oamenii rămâneau mult timp fără spovedanie și cu păcate grave, se împărtășeau total nepregătiți și nu țineau canoanele Bisericii. Ei uitaseră viața ortodoxă pioasă, tradițiile naționale grecești și erau obișnuiți cu viața vicioasă.

Părintele Efrem a decis să meargă tot mai des în America. A vizitat mai întâi Canada: Toronto, Vancouver, Montreal, apoi a fost invitat în Statele Unite. Până la urmă, chinotita Sfântului Munte l-a avertizat că nu poate continua pe această cale și trebuie să aleagă: fie Sfântul Munte, fie America. Starețul a început să se roage și i s-a arătat că locul său este în America. A decis să se mute în SUA – pentru îngrijirea duhovnicească a turmei sale și renașterea vieții spirituale în comunitățile grecești din America de Nord.

Prima mănăstire care a fost înființată de Bătrânul Efrem a fost cea a Nașterii Maicii Domnului din Pennsylvania, în apropierea orașului Pittsburgh. Mănăstirea principală poartă numele Sfântului Antonie cel Mare și este situată în mijlocul deșertului Sonora din Arizona. Aici era de fapt reședința Arhimandritul Efrem. A ajuns în deșert în 1995 cu 5 călugări. Nu exista energie electrică, apă și materiale de construcție. Dar Bătrânul nu se temea de dificultăți și îi îndemna pe frați să nu dispere și să creadă în Dumnezeu. El a auzit în acel loc sunet de clopote atonite și l-a văzut acolo în vedenie pe bătrânul său, Iosif Isihastul, și astfel a știut că acolo trebuie să construiască mănăstire. El a spus: „Am venit să construim mănăstirea și, pentru sârguința noastră, Dumnezeu ne va binecuvânta lucrarea”. Curând oamenii au început să doneze bani și materiale, biserica principală a fost construită în doar 4 luni. Întregul teritoriu a fost plantat cu grădini de măsline și citrice.

Bătrânul Efrem a avut faimă de duhovnic plin de har, un adevărat bătrân atonit. A avut mii de fii duhovnicești în întreaga lume: monahi, clerici și mireni. El este considerat de mulți ca fiind primul care a pus bazele unei mănăstiri Athonite autentice pe pământ american. În viața sa, Bătrânul Efrem a întemeiat 19 mănăstiri în Statele Unite și Canada pentru călugări și călugărițe, precum și o casă de îngrijire medicală.

Pe 8 decembrie 2019, la ora 07 dimineața (ora României), Bătrânul Efrem a adormit în Domnul.

În fotografii sunt momente din viața Starețului Efrem din Arizona, vizita sa la Vatoped dimpreună cu Sfântul Efrem Katunakiotul și peisaje de la Mănăstirea Sfântul Antonie din Arizona

Faceți click pe „Show Caption” pentru a vedea descrierile fotografiilor.

Dacă doriți să ne rugăm pentru dumneavoastră sau să donați pentru site, faceți click aici.